relativismul este uneori identificat (de obicei de criticii săi) ca teza că toate punctele de vedere sunt la fel de valabile. În etică, aceasta înseamnă a spune că toate moralitățile sunt la fel de bune; în epistemologie implică faptul că toate credințele sau sistemele de credințe sunt la fel de adevărate. Criticii relativismului resping de obicei astfel de opinii ca incoerente, deoarece implică validitatea chiar și a opiniei că relativismul este fals. De asemenea, ei acuză că astfel de opinii sunt dăunătoare, deoarece subminează întreprinderea de a încerca să ne îmbunătățim modurile de gândire.,poate pentru că relativismul este asociat cu astfel de opinii, puțini filozofi sunt dispuși să se descrie ca relativiști. Cu toate acestea, majoritatea gânditorilor de frunte care au fost acuzați de relativism–de exemplu, Ludwig Wittgenstein, Peter Winch, Thomas Kuhn, Richard Rorty, Michel Foucault, Jacques Derrida–împărtășesc un anumit punct comun care, deși este recunoscut relativist, oferă o bază pentru poziții mai sofisticate și poate mai defensibile.deși există multe tipuri diferite de relativism, toate au două trăsături comune.,
(1) toate afirma că un lucru (de exemplu, valorile morale, de frumusete, de cunoaștere, de gust, sau sensul) este relativă la un anumit cadru sau de vedere (de exemplu, fiecare subiect in parte, o cultură, o epocă, o limbă, sau o schema conceptuală).
(2) toți neagă faptul că orice punct de vedere este privilegiat în mod unic față de toate celelalte.
este astfel posibil să clasificăm diferitele tipuri și subtipuri ale relativismului într-un mod destul de evident. Principalele genuri ale relativismului se pot distinge în funcție de obiectul pe care încearcă să-l relativizeze., Astfel, formele relativismului moral afirmă relativitatea valorilor morale; formele relativismului epistemologic afirmă relativitatea cunoașterii. Aceste genuri pot fi apoi defalcate în specii distincte prin identificarea cadrului la care obiectul în cauză este relativizat. De exemplu, subiectivismul moral este acea specie de relativism moral care relativizează valoarea morală față de subiectul individual.
cât de controversate și cât de coerente sunt aceste forme de relativism vor varia în mod evident în funcție de ceea ce este relativizat la ce și în ce mod., În filosofia contemporană, cele mai discutate forme de relativism sunt relativismul moral, relativismul cognitiv și relativismul estetic.