Turkish Delight, sau lokum, este un popular desert dulce în toată Europa, în special în Grecia, Balcani, și, desigur, Turcia. Dar majoritatea americanilor, dacă au vreo asociere cu tratamentul, o cunosc doar ca mâncarea pentru care Edmund Pevensie își vinde familia în romanul clasic de Fantezie pentru copii The Lion, The Witch și The Wardrobe., Până când am încercat pentru prima dată adevărata încântare turcească la 20 de ani, mi—am imaginat-o întotdeauna ca o încrucișare între caramele crocante și halvah-fulgi și topindu-se în gură. Iată ce este cu adevărat: un gel de amidon și zahăr care conține adesea fructe sau nuci și aromatizat cu apă de trandafir, citrice, rășină sau mentă. Textura este lipicioasă și lipicioasă, unele dintre arome sunt necunoscute palatelor americane, iar totul este foarte, foarte dulce. (În plus față de zahărul din amestec, este adesea praf cu zahăr de gheață pentru a împiedica bucățile să se lipească împreună.,) În timp ce unii începători de încântare turcească pot găsi că se bucură de ea, nu este probabil să fie primul lucru pe care ni-l imaginăm atunci când ne imaginăm un tratament irezistibil de bomboane.
m-am gândit că alți oameni care au întâlnit Narnia înainte de a întâlni lokum au avut probabil concepții greșite la fel ca ale mele, așa că am pornit să descopăr ce și-au imaginat americanii când au citit despre deliciul turcesc. Ce fel de bomboane am crezut că ar inspira un băiat să-și trădeze frații și surorile?
numele englezesc, turcesc Delight, nu este impropriu., Turcii fac și consumă o mulțime de lokum, și este un cadou popular, un semn de ospitalitate. Bomboana a fost inventată la începutul secolului al XIX—lea, relatărilor de către cofetarul Bekir Effendi-deși această afirmație provine de la compania Hacı Bekir, încă un producător premieră de Lokum, care a fost fondat de Bekir și numit după el. (Și-a schimbat numele în Hacı Bekir după ce a terminat hajj-ul sau pelerinajul la Mecca.) Potrivit site-ului Hacı Bekir, sultanul Mahmud al II-lea a fost atât de mulțumit de noul dulce, încât a numit cofetarul șef Bekir.,
Dar în afara țărilor în care Turkish Delight este un omniprezente trata, mulți oameni se confruntă în primul rând prin Leul, Vrăjitoarea și dulapul, prima tranșă de C. S. Lewis este iubit cărților (sau prin intermediul 1988 miniserie TV, sau 2005 film). În carte, Edmund este ispitit de încântarea turcă într-o alianță cu Vrăjitoarea Albă, care a adus iarna veșnică în Narnia. Când Edmund întâlnește pentru prima dată vrăjitoarea, ea îl întreabă: „ce ți-ar plăcea cel mai bine să mănânci?”Nici măcar nu ezită.raționalizarea zahărului din timpul Războiului din Anglia s-a gândit probabil la această alegere., Motivul pentru care copiii Pevensie stăteau într-o casă veche cu un portal spre Narnia în garderoba sa este că a fost al doilea război mondial, iar copiii au fost mutați din cauza riscurilor de bombardament. Candy, de asemenea, a fost o victimă a războiului. În timpul războiului și în perioada postbelică, zahărul a fost raționalizat strict în Anglia; în 1950, când Lewis a publicat prima carte Narnia, alocația era de o jumătate de kilogram de bomboane și ciocolată pe persoană pe lună. Nu e de mirare că, atunci când Regina Albă l-a întrebat ce îi place cel mai bine, răspunsul lui Edmund a fost o cofetărie care este aproape în întregime zahăr.,
majoritatea americanilor, însă, nu știau despre asta când am citit prima dată cartea. Tot ce știam era că deliciul turcesc era un tratament exotic care ar fi prima ta cerere dacă o femeie misterioasă și elegantă te-ar întreba: „ce ți-ar plăcea cel mai bine să mănânci?”Și știam că Edmund iubea atât de mult acea încântare turcească, încât și-a pus frații și întreaga țară din Narnia în pericol în schimbul mai multor. (Pentru a fi corect, a fost încântat. Dar totuși, Edmund. Încă. Așa că am ajuns să ne imaginăm ce ne-ar fi plăcut cel mai bine., A fost ca și cum te-ai uita în oglinda lui Harry Potter din Erised, dar pentru deserturi: când te gândești la un tratament care merită să-ți trădezi familia, Ce vezi? Turkish Delight este ID-ul nostru colectiv de bomboane.
i-am întrebat pe prietenii și cunoscuții mei ce și-au imaginat când au citit pentru prima dată despre deliciul turcesc. Răspunsurile lor au cuprins o serie întreagă de dulciuri—și câteva surprize.
prietenii Mei care au crescut în Anglia empatizat cu Edmund., Adrian Bott s-a născut la mult timp după zahăr raționalizare, dar încă pozitiv poetic în reamintind trata: „Crescut-hued neregulate cuburi tapetata argintiu cu zahăr pudră, aranjate pe un șervețel de dantelă blând în dezordine ca un răsturnat Stonehenge. Tentația lui Edmund era pe deplin de înțeles și unul mai degrabă a simțit că în locul lui, cu greu s-ar fi putut face altceva decât a făcut-o.”(Bott este un autor pentru copii, dacă nu ai putea spune.,)
pentru copiii care nu erau deja familiarizați cu ea, totuși, „încântarea turcească” era probabil lipsită de sens—ceea ce însemna că puteam proiecta pe ea orice fel de cofetărie părea cel mai delicios. „Mi-am imaginat că este mai bine și mai sofisticat decât orice am gustat vreodată, având în vedere că Edmund era dispus să-și sacrifice întreaga familie pentru încă o piesă”, a spus Coco Langford, care a descris viziunea ei din copilărie despre încântarea turcească ca fiind ” bogată, dar totuși delicată, mestecată și moale, probabil ca un fel de vanilie sau caramel fudge, cu,”
mă simt ca la mine a fost un lucru făcut din bezele, doar straturi și straturi de bezele fel de strânse împreună, ca o bezea tort, cu poate cele de pe partea de sus prăjit ca pe un foc de tabara (brûléed, cred, deși nu m-ar fi cunoscut acest concept). Cred că creierul copilului meu a ignorat întregul element „turc” și a mers cu: cum ar fi un desert numit literalmente „încântare”? Ar fi straturi de bezele., Kelly Taylor a presupus că deliciul turcesc a fost similar cu dulceața ei preferată: „Îmi amintesc la vârsta de 8 ani gândindu—mă că ar fi ca ceva de nucă și ciocolată-bomboana mea preferată la acea vârstă era un „Watchamacallit”, un fel de ciocolată crocantă cu unt de arahide.”După ce a găsit deliciul turcesc” plictisitor, care se învecinează cu gross”, Taylor spune că încă își imaginează versiunea Narnia drept ” bunătate pufoasă crocantă de ciocolată.,”Clarice Meadows a crezut că a fost ciocolată, de asemenea: „nu doar orice bomboane de ciocolată vechi, dar grave ciocolata neagra trufe bomboane de ciocolată care vă dau o graba extremă de endorfine.”
nu toată lumea a crezut bomboane final ar fi ciocolata, deși. Stefanie Gray a ilustrat „o versiune mai veche și mai diferită a școlii vechi a Starburst-ului roz” (Cel mai Bun Starburst, după cum știe toată lumea). Jaya Saxena, de asemenea, a crezut că a fost roz, „poate un fel de băutură spumos roz, care a gustat doar nebun.,”Și Claire McGuire nu-I păsa decât că era foarte, foarte dulce:” eram atât de lipsit de zahăr ca un copil, încât ideea mea despre dulceața ideală, pentru care ți-ai trăda familia, era practic zahăr pur, cu o textură plăcută. Poate ca Nuga, doar mai moale.”
cu siguranta am avut nici o idee ce rahat turcesc a fost. Mi-am dat seama că era o bomboană, așa că ceea ce mi-am imaginat era practic o acadea ca un lucru care era foarte înalt și fusiform., Am avut acest sentiment vag că arhitectura turcească implica clădiri cu turnuri mari fusiforme. Așa că mi-am imaginat că acestea sunt ca acadele lungi de curcubeu, dar nu colorate în curcubeu?
—Rose EvelethUnele luminoase tineri știa destule despre Turcia să includă elemente de arhitectura sau alimente în viziunea lor de rahat turcesc. „Am crezut prima dată că este baklava, pentru că am avut ideea vagă că baklava este atât turcească, cât și încântătoare”, a spus Michelle Rothrock. „Am avut dreptate despre baclava, dar nu despre deliciul turcesc.,”Dara Lind, de asemenea, a crezut că a fost baclava, „și apoi, la fiind spus că nu a fost, a presupus că a fost doar partea Nuga a unui bar Snickers.”Ea a aflat adevărul după ce a vizitat Turcia sau, mai degrabă, după o escală pe aeroportul din Istanbul, în timpul căreia a înghițit încântarea turcească („o idee teribilă.”)
Versiunea lui Jennifer Peepas a fost influențată și de produsele de patiserie de tip baclava: „m-am gândit că ar fi ceva crocant și pufos, precum acele lucruri pe care Yia-Yia mea le-a făcut din aluat prăjit acoperit cu miere. Ca baklava fulgi / aluat crocant, dar poate cu înghețată între straturi?, Când am încercat-o în cele din urmă, cea pe care am încercat-o a fost aromată cu anason/lemn dulce, iar eu aproape am vomitat.Barb Benesch-Granberg s-a inspirat, de asemenea, din mâncarea din Orientul Mijlociu, în special din abundența de condimente: „imaginea mea mentală a implicat ceva alb și foarte pufos și un fel de efemer. Și, de asemenea, implică condimente exotice într-un fel. Ca și bomboanele din bumbac foarte dense, aromate cu scorțișoară, ghimbir, cardamom și miere.,”Colleen Robinson-Sentance, de asemenea, a imaginat ceva ușor dizolvat: „erau o culoare aurie roz în mintea mea și aproape instantaneu s-au evaporat în gură, de aici dorința obsesivă pe care au provocat-o.”
m-am așteptat să fie ca Divinitatea, alb candy, care tot Sudul bunicile face la Crăciun, care este, practic, nuci pecan suspendat în nori de zahăr. Arată superb, dar are un fel de gust de prostii., Prima dată când am avut-o a fost atunci când am fost 18, și nu a fost acest masiv Cadbury vending machine în Gatwick sau Stanstead. Și una dintre selecții a fost un bar Cadbury cu încântare turcească completându-l și am fost atât de încântat să-l încerc pentru că părea atât de englezesc și atât de Magic.
—Emily Pumnalulcâteva subtile cititori, deși, imaginat confectii n-au de fapt ca tot atât de mult., La urma urmei, încântarea turcească din carte este încântată să-l facă pe Edmund să-l dorească obsesiv; da, este primul lucru pe care îl cere, dar atunci când se înfurie ulterior, este parțial magia de vină. În plus, e Edmund. Ce știe el?Kevin Doherty a presupus că încântarea turcească era ca marțipanul, chiar dacă ura marțipanul. „Cred că Narnia părea străină și îndepărtată și genul de loc care ar avea acest tip de dulce?”a spus el. „De asemenea, poate că l-am judecat subconștient pe Edmund, cum ar fi” Ce instrument, pariez că îi place și marțipanul.”(Aceasta este o presupunere bună., Având în vedere raționalizarea zahărului, Edmund probabil ar fi lovit un faun pentru marțipan.)
Așa că am încercat să-mi amintesc prima mea impresie despre ea, am închis ochii și am scos o imagine mentală a lui Edmund în sanie, umplutura el însuși plin de … friptura de curcan. Se pare că prima dată când am citit-o, am trecut prin cuvinte atât de repede încât nici măcar nu am internalizat faptul că „turcul” nu este egal cu „Turcia”.”Și așa acest lucru trebuie să fi fost într-adevăr excepționale Turcia. Ce naiba., Și apoi, în viitoarele recitiri, imaginea mea mentală era deja stabilită, așa că nu s-a schimbat mult timp. Desigur, în cele din urmă mi-am dat seama că a fost un fel de dulce, dar sincer nu sunt sigur ce mi-am imaginat. Cred că într-un fel încă arăta ca Turcia.
—Joanna KelloggAici e chestia cu Leul, Vrăjitoarea și Wardobe, totuși: cartea nu spune de fapt că Turkish Delight este un bomboane., Ar fi fost destul de bine cunoscut în Anglia anilor 1950 pentru a face o astfel de explicație inutilă și puțin prostească, cum ar fi descrierea unui leu ca „un tip de pisică mare.”Este descris ca fiind ușor și dulce și face mâinile lui Edmund lipicioase, dar pentru câțiva oameni cu care am vorbit, asta nu a fost suficient pentru a-i împiedica să-și imagineze ca un fel de gustare savuroasă.Ann Tabor credea că încântarea turcească era ” carne … cu sos.,”Sara Williamson a fost de acord: „cred că, de asemenea, s-ar putea să fi avut un fel de confuzie turcă/curcan, pentru că am crezut că a fost ca umplutura de Ziua Recunostintei, care a rămas întotdeauna cald, și a avut raportul perfect de piese moi și crocante.”Concepția ei s—a bazat parțial pe iarna veșnică a Narniei-cine ar vrea dulciuri jelite într-o zi rece? Umplutura sună mult mai reconfortant.,
sincer, nu pot să-mi amintesc mai, am fost atât de nervos și de supărat când am aflat ce rahat turcesc, de fapt, a fost că ori de câte ori încerc să vizualizez tot ce pot vedea este o dezamăgire.
—Mallory OrtbergExistă un lucru pe care aproape toată lumea de acord: Edmund dorința de a se pune în vraja unei vrăjitoare rele în schimbul Turkish Delight-l face nu numai din punct de vedere moral, dar gastronomie suspect., Deși unii americani au spus că încântarea Turcească este în regulă, iar câțiva au descoperit că le-a plăcut cu adevărat, majoritatea au constatat că dulceața aromată nu era cu siguranță desertul preferat. Aromele clasice, cum ar fi apa de trandafir și fisticul, nu sunt familiare palatelor americane, iar textura—gelatină lipicioasă și lipicioasă—polarizează.
prietenii De care am vorbit a descris Turkish Delight ca „aproape-parfum solid”, „ca un ionescu jeleu roz baby”, „are gust de cât de ieftin florale, parfumate produse de curățenie miros”, „gummy săpun,” flori „-cu aromă de atrociousness,” și „lipicios fac masaj de groază., Cât despre Edmund însuși, răspunsurile au inclus: „cât de tristă a fost viața acelui copil că cel mai bun tratament la care se putea gândi a fost asta?””Băiatul avea un gust foarte slab.””Nici un copil nu este atât de entuziasmat de ceva care este gelatina cu nuci în ea.”M-a uimit că l-au luat înapoi.”
poate că surful zahărului din jurul americanilor ne face neimpresionați de încântarea turcească. Nu este nimic interesant despre un gel super-dulce, deoarece trăim destul de mult pe gel super-dulce de la naștere., Sau poate, pentru milioanele dintre noi care citesc Leul, Vrăjitoarea și Dulapul (seria Narnia s-a vândut în peste 100 de milioane de exemplare în întreaga lume), este modul în care îl construim în creierul nostru, imaginându-l ca bomboana finală sau poate chiar cel mai delicios curcan.un lucru este clar: dacă oricare dintre diferitele portaluri Narnia își croiește drumul peste iaz, Vrăjitoarea Albă va trebui să se diversifice. Aici, ne putem menține integritatea în fața zahărului și a gelatinei de apă de trandafir. Vom lua în considerare doar vânzarea familiilor noastre pentru bezele. Sau baclava., Sau umplutură, trufe de ciocolată, Starburst roz, nougat, Batoane Watchamacallit sau bomboane de bumbac. Narnia e condamnată.
actualizare, 12/3/15: inițial ne-am referit la Bekir Effendi ca „Effendi”, dar acesta este un nume onorific, NU un nume de familie. L-am schimbat în „Bekir” pe tot parcursul.
această poveste a rulat inițial pe 3 decembrie 2015.Gastro Obscura acoperă cea mai minunată mâncare și băutură din lume.
Înscrieți-vă pentru e-mailul nostru, livrat de două ori pe săptămână.